Acest whitepaper își propune să ofere o imagine de ansamblu și o înțelegere a legislației privind protecția avertizorilor de integritate din România. Documentul acoperă prevederile cheie, cerințele legale și obligațiile pas cu pas pentru organizații.
Legea privind avertizarea de integritate din România are ca scop asigurarea unei protecții adecvate împotriva represaliilor pentru persoanele care, în context profesional, raportează încălcări sau nerespectarea de către companii a reglementărilor europene și românești. Legea definește cadrul necesar și obligatoriu de transparență și corectitudine prin care poate fi creată și menținută o cultură a integrității organizaționale atât de către companiile românești, cât și de către entitățile publice.
La 22 decembrie 2022, România a aprobat o nouă lege privind avertizorii de integritate, Legea 361/2022 privind protecția avertizorilor de integritate publică.
În iunie 2022, România a adoptat inițial o lege privind protecția avertizorilor de integritate, devenind astfel a zecea țară care a transpus Directiva UE privind avertizarea de integritate. În ciuda trecerii cu succes a legii prin Parlament, au apărut temeri în rândul experților anticorupție. Rapoartele au indicat neajunsuri semnificative în noua lege, nerespectarea standardelor minime ale directivei, o reducere a protecției existente și chiar încălcări constituționale în România. Ca răspuns la îngrijorările exprimate și la o decizie a Curții Constituționale, președintele României a retrimis legea în Parlament la 28 iulie pentru reevaluare. În urma sugestiilor de îmbunătățire din partea societății civile, o versiune îmbunătățită a legii a primit aprobarea Parlamentului la 13 decembrie 2022.
Cu toate acestea, legislația revizuită s-a confruntat din nou cu critici atât din partea societății civile, cât și din partea Comisiei Europene, din cauza terminologiei problematice. În special, au fost exprimate îngrijorări cu privire la cerința ca avertizorii anonimi să furnizeze ”indicii substanțiale” pentru a-și susține dezvăluirile, ceea ce ar putea duce la respingerea cererilor anonime. Comisia Europeană a cerut în mod explicit eliminarea acestui criteriu, legându-l de reținerea fondurilor din cadrul Planului național de redresare și reziliență, în valoare de 3,2 miliarde de euro.
În martie 2023, a fost prezentată în Parlament o propunere de lege de modificare a legislației recent adoptate. Aceasta a dus la promulgarea Legii nr. 67/2023 la 14 martie 2023, care a revizuit obligațiile pentru avertizorii anonimi, eliminând cuvântul ”substanțial”, așa cum a propus inițial Ministerul Justiției.
1. Orice act sau omisiune care poate constitui o încălcare a legislației UE, cu condiția să se încadreze în domeniul de aplicare al actelor enumerate în anexa la Directiva privind denunțarea neregulilor, să afecteze interesele financiare ale Uniunii Europene sau să aibă un impact asupra pieței interne, inclusiv încălcări ale normelor privind concurența și ajutoarele de stat, precum și ale normelor fiscale.
2. Acte sau omisiuni care pot constitui un abuz în interes public.
Dispoziții-cheie și cerințe legale
Legea românească de protecție a avertizorilor de integritate constituie cadrul general de protecție a avertizorilor de integritate care raportează încălcări ale legii, care au avut loc sau sunt susceptibile de a avea loc în cadrul autorităților, instituțiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum și persoanelor private.
1. Companiile și entitățile din sectorul public trebuie să stabilească canale de raportare interne sigure și proceduri pentru raportarea încălcărilor legislației naționale și sindicale, precum și pentru acțiuni de urmărire.
2. Se desemnează o persoană, un departament sau un terț ca fiind responsabil pentru gestionarea rapoartelor și realizarea acțiunilor ulterioare cu diligența necesară. Această persoană sau acest departament informează atât conducerea societății, cât și persoana care a făcut avertizarea cu privire la soluționarea raportului, precum și cu privire la procedurile de raportare externă.
3. Persoana desemnată și mijloacele de raportare trebuie aduse la cunoștința angajaților prin postarea pe site-ul web al organizației și prin afișarea informațiilor într-un loc vizibil și accesibil la birou.
4. Societățile trebuie să stabilească condițiile în care un raport poate fi închis (adică respins) și să comunice acest lucru persoanei care raportează.
5. Avertizarea anonimă este permisă ca excepție, dar nu este încurajată, iar organizațiile sunt obligate să gestioneze raportul, cu condiția ca acesta să conțină un nivel minim de informații despre presupusa încălcare a legii. Avertizorii anonimi vor beneficia de aceeași protecție juridică ca și avertizorii care își dezvăluie datele personale.
6. În cadrul sistemului de raportare internă trebuie să se permită transmiterea de informații scrise, orale și anonime. Persoana care raportează poate solicita, de asemenea, o întâlnire față în față.
7. Confirmarea de primire a fiecărui raport de avertizare trebuie să fie transmisă persoanei care a făcut avertizarea în termen de șapte zile.
8. Avertizorul trebuie să primească feedback cu privire la urmărirea sau investigația efectuată în termen de trei luni.
9. Canalul intern de denunțare a neregulilor și procedurile de raportare trebuie să asigure confidențialitatea avertizorului și a oricărei terțe părți menționate în raport, precum și să prevină accesul neautorizat.
10. Trebuie să se țină evidența fiecărui raport primit într-un registru electronic și să se păstreze timp de cinci ani. Toate prelucrările de date cu caracter personal trebuie să se facă în conformitate cu GDPR.
11. Companiile obligate trebuie să aibă statistici obligatorii privind avertizările primite.
Companiile românești cu peste 250 de angajați au fost obligate să implementeze canale interne de denunțare a neregulilor până la 23 decembrie 2023. Persoanele juridice cu 50 până la 249 de angajați au avut un termen prelungit până la 17 decembrie 2023 pentru a asigura conformitatea cu noua legislație.
Nerespectarea obligației de a avea un raport intern cu amenzi cuprinse între 4.000 și 40.000 de lei pentru persoanele juridice.
Încălcarea obligației de a asigura confidențialitatea poate fi sancționată cu amendă între 4.000 și 40.000 de lei.
Sancțiune suplimentară sub forma unei amenzi administrative de până la 40.000 de lei poate fi aplicată, dacă instanța constată că același avertizor a fost supus represaliilor de cel puțin două ori în legătură cu aceeași avertizare.
Amenzile pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute de legea privind protecția avertizorilor de integritate variază între 4.000 și 40.000 de lei.
Raportarea cu bună știință a unor informații false este calificată drept infracțiune și va fi pedepsită cu amenzi cuprinse între 2.400 și 30.000 de lei, dacă fapta nu este considerată infracțiune penală.
Obligațiile de protecție a avertizorilor de integritate se referă la responsabilitățile legale și etice ale organizațiilor de a proteja persoanele care semnalează fapte ilegale sau activități ilegale la locul de muncă.
Protecția avertizorilor se extinde la angajați (actuali și foști), lucrători independenți, liber-profesioniști, consultanți, voluntari și stagiari, acționari și persoane cu funcții administrative, de conducere, de control, de supraveghere sau de reprezentare, sau orice persoană care lucrează sub supravegherea persoanei cu care s-a încheiat un contract. În plus, protecția este extinsă și la terți, cum ar fi rudele sau colegii care au ajutat persoana care a făcut denunțul, precum și la persoanele juridice care aparțin persoanei care a făcut sesizarea.
Protecția include interzicerea represaliilor, inclusiv indirecte, împotriva persoanei care face sesizarea. Aceasta include, de exemplu, concedierea, suspendarea, retrogradarea sau nepromovarea, retrogradarea, referințele negative, intimidarea sau hărțuirea, afectarea reputației sau orice alt tratament nefavorabil.
Avertizorul are dreptul de a fi reprezentat în cadrul cercetărilor disciplinare realizate în urma unei sesizări, de către un avocat desemnat gratuit de către Baroul Român. La cererea avertizorului, participarea reprezentanților sindicali la investigațiile menționate devine obligatorie.
În ceea ce privește sectorul privat, obligația de a implementa canale de avertizare, de a adopta proceduri de raportare și de a asigura protecția avertizorilor de integritate se aplică următoarelor organizații:
1. Persoane juridice cu 50 sau mai mulți angajați cu contracte de muncă permanente sau pe durată determinată.
2. Anumite persoane juridice din sectorul financiar sau care au obligații legate de prevenirea spălării banilor sau a finanțării terorismului sau de securitatea transporturilor și a mediului.
Legea permite companiilor din sectorul privat cu un număr de 50 până la 249 de angajați să utilizeze sau să partajeze resurse în ceea ce privește primirea rapoartelor de încălcare a legii și în ceea ce privește acțiunile de urmărire.
Pentru sectorul public, legea a extins la maximum obligația de a avea canale interne de raportare. Autoritățile, instituțiile publice și persoanele juridice de drept public trebuie să instituie un sistem de raportare securizat, indiferent de numărul de angajați. Obligația se aplică, de asemenea, municipiilor cu peste 10.000 de cetățeni. Partajarea resurselor este, de asemenea, permisă pentru municipii.
Rapoartele primite pot fi ignorate după 15 zile dacă nu conțin suficiente informații și dacă persoana care a raportat nu le urmărește și nu furnizează detaliile lipsă în acest interval de timp.
Pentru a se conforma legislației românești privind protecția avertizorilor de integritate, organizațiile trebuie:
Angajatorii trebuie să desemneze o persoană responsabilă pentru gestionarea sistemului de raportare și să aprobe o procedură de investigare a avertizărilor primite. Persoana sau organismul respectiv trebuie să dispună de autonomie pentru a investiga, și apoi să prezinte un raport care să stabilească dacă reclamațiile avertizorilor sunt valide.
Canalele interne de avertizare a neregulilor trebuie să fie ușor accesibile tuturor părților interesate și să permită transmiterea de sesizări scrise, orale și anonime. Platformele digitale sau sistemele de avertizare, cum ar fi soluția all-in-one de la Whistlelink, pot oferi un sprijin valoros pentru gestionarea organizată a avertizării.
Pentru toate avertizările primite în sistemul intern de raportare, înregistrările trebuie păstrate timp de cinci ani. Feedback-ul privind investigația trebuie să fie furnizat avertizorului în termen de trei luni.
Operatorii de date trebuie să pună în aplicare o combinație de măsuri organizatorice și tehnice pentru a proteja confidențialitatea persoanei care avertizează, precum și integritatea și confidențialitatea oricăror date cu caracter personal raportate. Un sistem de criptare adecvat trebuie să fie utilizat pe parcursul întregului proces. Toate prelucrările de date cu caracter personal trebuie să se facă în conformitate cu GDPR.
instruiți angajații cu privire la drepturile și procedurile de vertizare. Asigurați-vă că angajații sunt conștienți de drepturile lor, de măsurile de protecție în vigoare pentru a preveni represaliile și că înțeleg importanța raportării oricărei fapte ilegale la care sunt martori.
În majoritatea cazurilor, canalele interne de raportare din cadrul organizației ar trebui să fie metoda preferată de către avertizori pentru a-și exprima îngrijorarea. Cu toate acestea, raportarea prin canale externe este întotdeauna o opțiune. Entitățile externe desemnate să primească plângeri cu privire la încălcări ale legii includ autoritățile și instituțiile publice, care au fost împuternicite să primească și să trateze plângerile cu privire la încălcări ale legii în funcție de domeniul lor de competență, precum și Agenția Națională de Integritate („ANI”) sau alte autorități și instituții publice cărora ANI le trimite rapoarte pentru soluționare.
Organizația trebuie să includă informații privind raportarea externă în politica sa de avertizare.
Depistarea timpurie a problemelor permite soluționarea acestora într-un stadiu incipient, împiedicând transformarea lor în situații mai greu de controlat. Gestionarea problemelor la nivel intern va ajuta organizațiile să își mențină reputația și credibilitatea.
Prin crearea unei culturi care pune preț pe transparență și responsabilitate, angajații se vor simți mai confortabil să își exprime îngrijorările. Acest lucru poate fi realizat prin formare și comunicare periodică, asigurându-ne că angajații înțeleg importanța raportării unei potențiale conduite necorespunzătoare și protecția existentă pentru avertizori.
NE BUCURĂM DE CUNOȘTINȚĂ
NE BUCURĂM DE CUNOȘTINȚĂ
Whistlelink valorează confidențialitatea. Vă vom contacta doar cu informații legate de soluțiile noastre. Puteți să vă dezabonați oricând. Pentru mai multe informații, citiți Politica de Confidențialitate.
HAPPY TO MEET YOU!
Whistlelink values your privacy. We will only contact you about our solutions.
You may unsubscribe at any time. For more info, please review our Privacy Policy
